CIVINET ROMÂNIA este un proiect în cadrul #CIVITAS INITIATIVE. Mai multe pe civitas.eu. Rolul Rețelei Naționale CIVINET România este de a promova la nivelul administrațiilor publice locale principiile CIVITAS în domeniul mobilității urbane.
Comisia Europeană, prin Joint Research Centre, a elaborat un instrument online de auto-evaluare a strategiilor de dezvoltare sustenabilă a orașelor și a zonelor urbane funcționale – self-assessment tool for Sustainable Urban Development strategies, (SAT4SUD).
Instrumentul este destinat autorităților publice locale, dar și celor regionale și naționale care răspund de elaborarea și actualizarea strategiilor de dezvoltare urbană durabilă. Cu ajutorul lui, specialiștii pot evalua calitatea și nivelul de maturitate al strategiilor, în întregul ciclu – proiectare, implementare, monitorizare și evaluare. SAT4SUD evaluează strategiile din următoarele perspective: dimensiune strategică, focalizare teritorială, guvernare, integrare intersectorială, finanțare și monitorizare. La fiecare etapă, se oferă referințe, exemple de îmbunătățire. De îndată ce strategia este evaluată, sunt create două diagrame în funcție de punctaj.
La testarea noului instrument a fost invitat să participe și un oraș din România – Timișoara – alături de Coruña (Spania) și Novo Mesto (Slovenia), care au prezentat concluziile într-un webinar organizat de DG Regio și Joint Research Centre, la sfârșitul lunii noiembrie. Mai multe detalii despre SAT4SUD, găsiți pe https://urban.jrc.ec.europa.eu/sat4sud/en.
Articolul vedetă al acestui număr este interviul acordat de Matthew Baldwin, managerul Misiunii 100 de orașe inteligente și neutre climatic până în 2030, Deputy-Director la DG MOVE, Directoratul General pentru Transporturi și Mobilitate, al Comisiei Europene, pe care îl puteți citi în paginile 4-5.
Misiunea Orașelor va deschide calea pentru intervenții sistemice. Aceasta va ajuta orașele să lucreze între departamente, industrii și alte părți interesate, de exemplu pentru a se asigura că sistemul său de transport public se alimentează cu energia produsă surse regenerabile. Dar adevărata măsură a succesului vor fi oamenii, cetățenii din oraș: cum călătoresc în oraș, nivelurile de poluare și aglomerație pe care le experimentează, cât de în siguranță se simt să meargă cu bicicleta sau pe jos, câți folosesc transportul public și sunt mulțumiți de acesta. Misiunea încurajează orașele să utilizeze cadrele de planificare și monitorizare existente, cum ar fi planurile de mobilitate urbană durabilă (PMUD), și să implice cetățenilor în planurile lor.
Matthew Baldwin, managerul Misiunii 100 de orașe inteligente și neutre climatic până în 2030
Alte subiecte din acest număr:
Iași: parcări pentru biciclete pag. 2
Sibiu: extinderea transportului public verde pag. 2
Premiu de excelență pentru siguranță în trafic pag. 3
București: 42 de trasee pentru pietoni și bicicliști pag. 6
Cum construim un oraș cu străzi sigure pentru copii, care să-i încurajeze să meargă pe jos sau cu bicicleta la școală și la activitățile de timp liber?
Câteva răspunsuri le vom afla, luni 13 decembrie, de la ora 12,00 la un webinar organizat de Civinet România. Alături de noi vor fi:
Dragoș Hriţuleac de la Sustrans (Marea Britania), promotor al practicilor de mobilitate care reduc dependența de autovehicule în cadrul comunității. Interesele si expertiza lui Dragoș sunt concentrate pe dezvoltarea infrastructurii pentru biciclete și adoptarea unei perspective noi asupra mobilității, ca proces colaborativ, alături de comunitate si autorități.
Ronaldo Bertier Valentim de la Bable Smart Cities (Stuttgart) care ne va prezenta cazuri de bună practică găzduite de platforma Bable, în domeniul străzilor sigure pentru copii.
Primăria Arad a organizat două evenimente locale de implicare a cetățenilor, corelate cu un sondaj de opinie, cu scopul de a înțelege mai bine nevoile și preferințele locuitorilor privind îmbunătățirea spațiilor pietonale din zona centrală.
Primul eveniment, a încurajat oamenii să vină cu propriile lor idei pentru spații pietonale mai bune și să propună străzile din centru pe care le doresc pietonale. Consultarea cetățenilor a fost organizată simultan cu o intervenție pilot pe B-dul Revoluției, ce a vizat închiderea circulației rutiere și încurajarea deplasărilor pietonale în timpul weekend-ului, în perioada „Zilelor Aradului”.
Al doilea eveniment, a fost un exercițiu de co-creație în cadrul căruia locuitorii au fost invitați să selecteze din mai multe opțiuni prestabilite și să amplaseze pe o hartă activitățile și dotările publice preferate pentru zona centrală. Suplimentar, a fost disponnibil publicului larg un sondaj de opinie pe tema spațiilor pietonale atractive în centrul Aradului. Au fost colectate 55 de idei și păreri, iar sondajul a fost completat de 128 de respondenți.
Cu toate că accesibilitatea este mai ridicată în centru, 25% dintre respondenți folosesc moduri active, 19% călătoresc cu transportul public, iar majoritatea, 55%, se deplasează cu mașina, ca șofer sau pasager.
Respondenții au fost entuziaști privind extinderea procesului de pietonizare în zona centrală, fie pe anumite străzi, fie pe B-dul Revoluției, 82% dintre ei dorind mai mult spațiu pietonal pe bulevard. În plus, au fost evidențiate anumite zone, precum zona din fața Primăriei Arad și segmentul de bulevard cuprins între Teatrul Clasic și Primărie. Străzile Unirii, Lucian Blaga, Vasile Goldiș, toate aflate în vecinătatea Teatrului Clasic, au fost preferate pentru pietonizare completă de cei mai mulți respondenți.
B-dul Revoluției este o arteră de trafic majoră, dar și un spațiu public important la nivelul orașului. Pentru a găsi cea mai potrivită intervenție pentru acesta, cetățenilor le-au fost prezentate câteva alternative pentru modificarea circulației actuale, dar și opțiunea de a nu face modificări:
Opțiunea 1 – pietonizare parțială a bulevardului, pe ramura estică, între Primărie și Teatrul Clasic.
Opțiunea 2 – pietonizare totală a bulevardului, între Primărie și Teatrul Clasic.
Opțiunea 3 – fără modificarea circulației, dar cu eliminarea spațiilor de parcare pe stradă și extinderea trotuarelor.
Se pare că publicul a fost impresionat de pietonizarea bulevardului și activitățile organizate acolo în timpul verii. Marea majoritate, 80%, vor unele intervenții pentru bulevard, opțiunea preferată de cei mai mulți respondenți fiind cea a pietonizării totale (35%), urmată de pietonizarea parțială a bulevardului (32%) și apoi de eliminarea locurilor de parcare (13%).
Propuneri suplimentare au fost primite în timpul exercițiului de co-creare. Acesta le-a oferit șansa locuitorilor să-și exprime ideile liber și să selecteze dintr-o paletă mai variată de locuri și tipuri de intervenții. Cele mai interesante locuri pentru îmbunătățirea spațiilor publice au fost considerate: B-dul Revoluției, zona din fața Primăriei, Piața Avram Iancu, Faleza Mureș și patru parcuri din zona centrală. Cafenele, restaurante sau chioșcuri mobile pentru mâncăruri și băuturi au fost cele mai preferate tipuri de îmbunătățiri pentru zona centrală, urmate apoi de amenajări pentru crearea unor spații publice atractive (mobilier urban, pavaj, decorațiuni cu lumini, vegetație) și ulterior de crearea mai multor spații pentru odihnă, verzi și umbrite.
Conform unui studiu elaborat de European Automobile Manufacturers’ Association (ACEA) și dat publicității în această toamnă, zece țări din Uniunea Europeană nu au nici măcar un singur punct de reîncărcare a mașinilor electrice per 100 km. România se află printre cele zece. Toate aceste țări au o cotă de piață a mașinilor electrice de sub 3% (cu excepția Ungariei). 18 state membre UE au mai puțin de 5 puncte de încărcare pe 100 km, doar patru având mai mult de 10 puncte de încărcare pentru fiecare 100 km de drum.
Ca parte a pachetului său climatic Fit for 55 publicat în iulie, Comisia Europeană a propus ca până în 2030 emisiile de CO2 ale autovehiculelor noi să fie cu 55% mai mici decât nivelurile din 2021 – în creștere față de obiectivul de 37,5% pentru 2030 stabilit acum trei ani. Producătorii auto europeni vor trebui să aducă pe piață milioane de mașini cu încărcare electrică în următorii ani pentru a îndeplini acest nou obiectiv.
“Consumatorii nu vor putea face trecerea la vehiculele cu emisii zero dacă nu există suficiente stații de încărcare și alimentare pe drumurile pe care circulă”, a avertizat directorul general al ACEA, Eric-Mark Huitema.
„De exemplu, dacă cetățenii Greciei, Lituaniei, Poloniei și României trebuie să călătorească 200 km sau mai mult pentru a găsi un punct de reîncărcare, nu ne putem aștepta să fie dispuși să cumpere o mașină electrică”, a explicat Huitema.
„Trebuie realizate progrese masive în implementarea infrastructurii în întreaga UE într-un interval de timp foarte scurt. Progresele realizate în câteva țări din Europa de Vest sunt încurajatoare, dar nu ar trebui să ne distragă atenția de la starea precară în care se află rețeaua de încărcare în alte țări ale UE. ”
Olanda este țara cu cele mai multe puncte de reîncărcare (47,5 pentru fiecare 100 km de drum). La polul opus se află România cu 0,5 puncte de reîncărcare pentru fiecare 100 km.
Recent, la Iași, Ambasada Regatului Țărilor de Jos în România și Dutch Cycling Embassy au organizat workshop-ul Think Bike in the City of Iași, un eveniment care s-a bucurat de sprijinul partenerilor: Iași Orașul Bicicletelor, Primăria Iași, Iulius, Levi9, Jooyridez și Johnny’s Bike Shop.
Foto și text: Costi Andriescu, Iași Orașul Bicicletelor
Timp de două zile, reprezentanți din administrația locală, manageri de instituții școlare și reprezentanți ai societății civile au căutat soluții pentru a transforma Iașiul în orașul bicicletelor, alături de Erik Tetteroo,lector, cercetător -Universitatea de Științe Aplicate din Amsterdam (specializat în relația dintre planificare urbană și mobilitate axată pe ciclism) și de Ruxandra Aelenei, expert în planificare urbană la Primăria Utrecht.
“În primul rând, Iașul și Utrecht sunt foarte asemănătoare ca populație, suprafață, mai puțin la topografie, orașul Utrecht e mai plat, dar dealurile nu sunt neapărat o problemă când ești pe bicicletă. Sunt foarte mulți studenți: 60.000 în Iași, 70.000 în Utrecht. Sunt foarte multe asemănări. Mai puțin la numărul de bicicliști. În Utrecht sunt sute de mii de bicicliști pe zi, în Iași sperăm să fie foarte repede la fel”, a spus Ruxandra Aelenei
Am privit către exemplele de bună practică, am aflat cum a început revoluția ciclistă în Regatul Țărilor de Jos și ce putem prelua ca exemplu astfel încât și ambițiile Iașiului în domeniul mobilității verzi să devină realitate. Am stabilit obiective largi sociale, economice, de mediu și sănătate la care ciclismul urban poate contribui și am agreat instrumentele de care vom avem nevoie. Printre temele abordate de invitați au fost:
Promovarea mersului cu bicicleta ca obișnuință socială și ca mod de transport urban
(bike2school, bike2work, bike4fun și bike2shop);
2. Ambiții și obiective pentru ciclismul urban;
3. Dezvoltarea și implementarea strategiei pentru ciclism;
4. Exemple de bune practici pentru ciclismul urban din alte orașe;
5. Guvernanță și actori: impactul și influența autorităților.
Erik Tetteroo: ”Trebuie să lucrați la infrastructura pentru biciclete, să creați spații de circulație și treceri mai bune pentru biciclete, să evitați amenajarea de piste alături de copaci.
Pe de altă parte, trebuie să faceți ceva în legătură cu utilizarea mașinilor. De exemplu, dacă vreți să mutați oamenii din mașini pe biciclete, trebuie să creați o infrastructură mai bună, care să încurajeze folosirea bicicletei.”
Workshopul a venit la momentul potrivit, în contextul faptului că Iașul a aprobat bugetul necesar pentru elaborarea Master Planului pentru Circulația Bicicletelor în orașul Iași, o inițiativă publică a Iași Orașul Bicicletelor, agreată de toate partidele politice și susținută de administrația locală și societatea civilă. Implicarea Ambasadei Regatului Țărilor de Jos în proiectele orașului Iași este un semnal pozitiv pentru comunitate iar venirea pentru prima dată la Iași a experților olandezi în mobilitate urbană susține demersul de realizare a infrastructurii necesare pentru încurajarea mersului cu bicicleta ca obișnuință socială.
SĂ-I CUNOAȘTEM PE EXPERȚII THINK BIKE
Erik ocupă poziția de lector și cercetător la Universitatea de Științe Aplicate din Amsterdam și este specializat în relația dintre planificare urbană și mobilitate axată pe ciclism. În trecut a studiat Arhitectură și Planificare Urbană la Universitatea Tehnică din Delft (Regatul Țărilor de Jos) și a urmat un Master în Dezvoltare Urbană la Universitatea Erasmus din Rotterdam (Regatul Țărilor de Jos). Erik a dezvoltat un concept nou și inovativ în mobilitatea urbană: Hybrid Oriented Development (HOD), bazat pe un sistem de transport multimodal. HOD poate fi văzut ca echivalentul neerlandez al Transit Oriented Development (TOD), în cadrul căruia folosirea bicicletei ca mijloc de transport urban joacă un rol central și poate influența oportunitățile de dezvoltare urbană. Pentru implementarea acestui concept și pentru a continua să își pună în aplicare experiența internațională vastă, Erik și-a deschis propriul birou de consultanță, HODworks și în momentul de față dezvoltă o platformă destinată promovării utilizării bicicletei, velosoph.eu. A organizat și moderat workshopuri ThinkBike în multe orașe din toată lumea: în Helsinki, Miami, Denver, Berlin, Stirling, Cambridge, Londra și Göteborg, și a fost speaker la diverse conferințe internaționale în Londra, Leeds, Newcastle, Rio de Janeiro, Taipeh, Dublin, etc. De asemenea a fost lector la Universitatea din Bishkek (Republica Kârgâză) și la Universitatea Colorado (SUA).
Nu în ultimul rând, Erik este un biciclist înfocat, folosind bicicleta atât în oraș ca mijloc urban, dar și pentru sport, practicând mountain biking.
Ruxandra arepeste 15 ani de experiență în planificare urbană și mobilitate durabilă în diverse țări, Ruxandra este interesată ca prin contribuția ei profesională să creeze spații urbane de înaltă calitate, precum și orașe accesibile și inclusive. După ce a lucrat o perioadă ca arhitectă și urbanistă în România, a hotărât să urmeze o carieră internațională și să se specializeze în mobilitate durabilă. Ruxandra deține o diplomă dublă în planificare urbană și politici de mediu de la Universitatea Radboud Nijmegen (Regatul Țărilor de Jos) și Universitatea Cardiff (Marea Britanie). A lucrat la diverse proiecte legate de ciclism urban (masterplan-uri, strategii, cercetare) având experiență în Regatul Țărilor de Jos, Belgia, Islanda, Italia, Georgia, Orientul Mijlociu, Africa de Sud, Uganda, Columbia, Mexic, Chile, etc. Ruxandra lucrează acum ca și consultant strategic în domeniul mobilității la Primăria Utrecht și în același timp, ocupă poziția de lector în mobilitate urbană la Universitatea de Științe Aplicate din Amsterdam. Ruxandra folosește bicicleta zilnic ca mijloc de transport, bucurându-se de libertatea și flexibilitatea pe care aceasta o oferă.
Ivănescu Maria-Alexandra este singura studentă română, prezentă pe lista vorbitorilor la Conferința ”Mobility Powered by the Youth”, ce va avea loc în format hibrid, la Aachen (Germania) și online, în data de 19 octombrie. Maria-Alexandra este studentă la Universitatea de Arhitectură și Planificare Urbană Ion Mincu, București și va vorbi despre mobilitatea turistică în partea de nord a zonei metropolitane București, în sesiunea Orașe Locuibile și Incluzive.
Cuvântul de deschidere al conferinței îi va aparține, dr. Octavia Stepan, Head of Sector, CINEA – European Climate, Infrastructure and Environment Executive Agency, Comisia Europeană.
Conferința ”Mobility Powered by the Youth” este un eveniment premergător Forumului CIVITAS de anul acesta (20-21 octombrie), care de asemenea, este în format hibrid, la Aachen și online. Pentru a participa la conferința online Mobility Powered by the Youth trebuie să vă înscrieți pe https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSeNlPiZhZOGejUXKvNyLFsR0T-zfjDzuBV_0tlfuQq42q-MVg/viewform
CIVINET ROMÂNIA vă invită în data de 25 octombrie, de la ora 11,00 la un webinar despre Mission: 100 Climate Neutral and Smart Cities. Alături de noi va fi Laura Hetel, Policy Officer for Future Urban Systems, la Directoratul General Cercetare și Inovare din cadrul Comisiei Europene, membru al echipei Misiunii. Limba de desfășurare a webinar-ului este limba română.
Comisia Europeană a lansat în 1 octombrie, Misiunea:100 de orașe inteligente și neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei până în 2030, unul dintre cele mai ambițioase programe de până acum, ale Uniunii Europene, prin care 100 de orașe de pe continentul nostru vor atinge țintele de decarbonizare în numai 8 ani, adică până în 2030, deschizând drumul pentru restul continentului care trebuie să atingă neutralitatea climatică până în 2050. Misiunea este strâns legată de #GreenDeal, Pactul Verde European și creează cadrul necesar pentru ca Europa să atingă neutralitatea climatică până în 2050:
”Dacă în 8 ani, 100 de orașe europene pot atinge decarbonizarea, atunci este posibil și pentru restul orașelor să atingă aceste ținte în 25 de ani”, au spus reprezentanții Comisiei Europene la lansarea Misiunii.
Calendarul de implementare a intrat în linie dreaptă și la finalul lunii noiembrie așteptăm deschiderea procesului de aplicare pentru orașe împreună cu ecosistemul local. Care sunt următorii pașii, cum ar trebui să ne pregătim pentru a putea aplica, care sunt beneficiile orașelor de a fi parte a Misiunii, vom afla de la Laura Hetel.
Și nu uitați: dacă cunoașteți modele de bună practică, din orașele în care locuiți și credeți că despre ele ar trebui să afle mai multă lume, că ele pot fi replicate și în alte orașe, scrieți-ne pe civinet-romania@civitas.eu și povestea lor va fi publicată.
Am vorbit astăzi, la podcast-ul CIVINET ROMÂNIA, În mișcare, cu Oana Bodron, programme officer la Comisia Europeană, despre importanța implicării cetățenilor și al stakeholderilor în elaborarea și implementarea politicilor de decarbonizare a Europei până în 2050. E timpul să trecem de la decizia unui singur actor la decizii colective, ne-a spus Oana.
Țintele ambițioase fixate de Comisia Europeană, ca până în anul 2030 emisiile de gaze cu efect de seră să fie reduse cu cel puţin 55%, ca pas intermediar pentru obţinerea neutralităţii climatice până în anul 2050, vor afecta o mulțime de domenii și o mulțime de oameni.
”La nivel tehnologic avem capacitatea de a produce această decarbonizare. Ce lipsește – și cred că asta va fi partea cea mai dificilă – este partea socială și de acceptare a schimbărilor care vor avea loc. Pentru că această decarbonizare ne va afecta pe toți, de la mic la mare, de la cetățean până la companii și fără un răspuns colectiv din partea tuturor va fi aproape imposibil să se atingă acest obiectiv”, ne-a spus Oana.
Oana Bodron este o fină cunoscătoare a modelelor de democrație participativă funcționale în Uniunea Europeană și nu numai. Vreme de câțiva ani, Oana s-a implicat în coordonarea activităților de implicare a cetățenilor în actul decizional și în politicile Comisiei Europene de trecere de la procesul de consultare la cel de abilitare a cetățenilor pentru a lua decizii, trecerea de la citizen engagement la citizen empowerment.
We use cookies on our website to give you the most relevant experience by remembering your preferences and repeat visits. By clicking “Accept”, you consent to the use of cookies. The selection of necessary and optional cookies can be changed via the settings.
This website uses cookies to improve your experience while you navigate through the website. Out of these, the cookies that are categorized as necessary are stored on your browser as they are essential for the working of basic functionalities of the website. We also use third-party cookies that help us analyze and understand how you use this website. These cookies will be stored in your browser only with your consent. You also have the option to opt-out of these cookies. But opting out of some of these cookies may affect your browsing experience.
Necessary cookies are absolutely essential for the website to function properly. This category only includes cookies that ensures basic functionalities and security features of the website. These cookies do not store any personal information.
Any cookies that may not be particularly necessary for the website to function and is used specifically to collect user personal data via analytics, ads, other embedded contents are termed as non-necessary cookies. It is mandatory to procure user consent prior to running these cookies on your website.
Măsuri de siguranță în trafic luate la Timișoara;